{"id":1120,"date":"2006-11-11T11:09:32","date_gmt":"2006-11-11T11:09:32","guid":{"rendered":"http:\/\/www.againstchildtrafficking.org\/?p=1120"},"modified":"2020-01-06T13:17:58","modified_gmt":"2020-01-06T13:17:58","slug":"renaults-children","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/renaults-children\/","title":{"rendered":"Renault&#8217;s children"},"content":{"rendered":"<p><\/p>\n<div>\n<div>\n<div>\n<div>Source:<a href=\"http:\/\/www.ziua.net\/display.php?data=2006-11-11&amp;id=210971\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\"> Ziua<\/a> Link no longer works.   Alternative link <a href=\"http:\/\/www.9am.ro\/stiri-revista-presei\/2006-11-11\/copiii-lui-renault.html\">http:\/\/www.9am.ro<\/a><\/div>\n<div>Ziua Nov 11 2006<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div>\n<div><strong> <\/strong><\/div>\n<div><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/photos1.blogger.com\/blogger\/445\/3992\/200\/Copii%20Lui%20Renault..jpg\" border=\"0\" alt=\"\" width=\"248\" height=\"160\" \/><br \/>\nAfter threatening  to suspend Romania&#8217;s accession, the EU has changed its attitude at  international child adoption radically. There is a resolution by the  European Parliament that actually demands the re-opening of the export of children.<!--more--><!--more--><\/div>\n<div>\n<div>\n<p><strong>French  magnate Francois de Combret, Board Member of the Renault administration \u00a0and creator of the EADS corporation, is part of it. As head of the  Solidarit\u00e9 Enfants Roumains Abandonn\u00e9s, he was the main supporter of the  idea that international child adoption should be allowed again.<\/strong><\/p>\n<p><strong> <\/strong><strong> <\/strong><\/p>\n<\/div>\n<div><strong>The EU Resolution emerged because of French MEPs Jean Marie-Cavada and Claire Gibault<\/strong>.  According to this EU document, Romania should change Law 273\/2004, much  praised by PM Tariceanu, the law that bans the export of children.<\/div>\n<div><strong>But  De Combret isn&#8217;t the only wealthy man to get involved in the issue. In  2004 Berlusconi managed to persuade PM Adrian Nastase into breaking the  moratorium so that 105 Italian families would be allowed to adopt  Romanian children. There has been constant pressure from the US  too.<\/strong><\/div>\n<div><strong><br \/>\nInternational child adoption has fueled real Mafia along the years and  it has reached the highest state authorities. The Head of the  Orphanage in Braila commented: &#8222;We sell out children legally.&#8220;<\/strong><\/div>\n<div><strong><br \/>\n<\/strong><\/div>\n<div>A report by USAID described child adoption in Romania in terms such as bid, market  and price. The Western press has also reported on cases of Romanian  children adopted abroad who became victims of pedophiles or organ \u00a0trafficking.<\/div>\n<div>\n<p><strong>MEPs ask Romania to unfreeze international child adoption<\/strong><\/p>\n<p>MEPs Jean-Marie Cavada and Claire Gibault are adepts of the European  initiative demanding Romania to modify the legislation on international  child adoption.<\/p>\n<p>Gibault explained they wanted a model of international child adoption to  be used in all EU states and not abide by restrictions. The MEP claimed  there were 407 MEPs who had signed for Resolution 23 in August, meant  to encourage international adoption.<\/p>\n<\/div>\n<div>Last Thursday the  European Parliament housed a meeting arranged by the Liberals,  Jean-Marie Cavada, president of the parliamentary committee for civil  liberties, Justice and internal affairs, as well as a member of the  EU-Romanian joint parliamentary committee delegation, and Claire  Gibault, member of the committee for culture and education and also of  the committee for women&#8217;s rights and equality of the sexes. The two  insisted that there were very many children who could be adopted by  foreign families in case international adoption was considered as a last solution.<\/div>\n<div><\/div>\n<div><strong>The EU Commissioner for Justice Franco Frattini reminded there was no common legislation on child adoption.<\/strong> The attendants claimed there was a need to pass EU legislation for it,  arguing that, just like the grown-ups had the right to free circulation,  children should have this too by means of international adoption.<\/div>\n<div><\/div>\n<div><strong>The Renault Director puts pressure<br \/>\n<\/strong><br \/>\nThe law of 2004 regarding adoptions from Romania includes an article  which is against the UNCRC and The Hague Convention because it bans  intercountry adoption, <strong>declared the president of SERA France,  Francois de Combret (who is a member of the Board of Renault) trying to  force the Romanian authorities to go back to review this legislation<\/strong>. De Combret\u2019s view is countered by the study of a British lawyer, Andrew Bainham, which is largely presented on this page.<\/div>\n<div>De Combret  explained that intercountry adoption of a child is not possible today  unless it is adopted by its grandparents. \u2018This is a disguised ban on  intercountry adoptions. This article (no 39 law 273\/2005) does not  respect international conventions ratified by Romania. The authors of  this law are not Romanian, but so-called international experts send by  the EU\u2019 declared Thursday in the European Parliament De Combret on the  occasion of the conference \u2018A European policy on adoptions\u201d. He argued  that no Romanian director \u00a0of child protection was consulted when the law was drafted, although in  his opinion they had a better understanding than the foreign experts  and they knew better the situation in their counties.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><strong>Pledge for adoption<\/strong><\/p>\n<p>\u2018A country in Europe should be open to intercountry adoption, and  Romania is the most appropriate for this concept. Sixteen years have  passed since the fall of the Ceaucescu regime and unfortunately this  tragedy of children continues to produce disasters in this country\u2019,  added the president of SERA. In order to convince those present by the  necessity of restarting ICA from Romania he quoted from the new Unicef  report from 2004, according to which over 9.000 children are abandoned  every year in Romania, although this was argued against many times by the  Romanian authorities.<\/p>\n<p>\u2018The rhythm of abandonment is the same like the one in the old regime. I  cannot understand this situation. There are many countries in the  world, poorer than Romania, but the children are not abandoned in such a  rhythm. The explanation could be that Romania is the only country in  the history of mankind where the state organized and encouraged the  adoption of children. This legislation, due to Ceaucescu, was in place  for 27 years. It left deep traces in the mentality of the people, and  abandoning a child was considered a social and a moral act. It is easier  to change the law than the habit,\u2019 added Francois de Combret.<\/p>\n<p><strong>Against maternal assistants (foster care)<br \/>\n<\/strong><br \/>\nAlthough he admitted that since the fall of the communist regime Romania has achieved remarkable progress, <strong>De Combret criticized the foster care in Romania as in his opinion this system is more sickening than institutionalisation.<\/strong> Since the moratorium a new phenomenon appeared, that of the foster  parents, for the moment there are 20.000 of them and their number  increases, which is a worrying situation. Placing children in foster is  very costly, a foster parent costing approximately 200 euros per month;  therefore this costs of 4 million euros\u2019 per year in order to ensure that the  children are well treated.<\/p>\n<p>According to the president of SERA, foster placement does not offer  the stability of a family, because this is temporary, and the child  cannot get rooted. Also because the foster parents receive money to look  after the child, they are unable to provide love. \u2018We must guarantee  the right of children to have a family. The first guarantee and the most  natural one, is to help families in difficulty. The number of  abandonments in Romania proofs the fact that this is not happening  today. The Child Protection Directors complain they don\u2019t have a social budget, which  would help them face crises situations and would help them to avoid the abandonment of children\u2019 added Francois de Combret. In these conditions  the only alternative solution is to support the right of children to a  family, is adoption, in De Combret\u2019s opinion.<\/p>\n<p><strong>De Combret, father of EADS and director of Renault<\/strong><\/p>\n<p><strong>Francois de Combret is one of the strongest business people  with connections in the political world in France. Currently he is a member  of the board of the following companies: Renault, Safran, Bouygues  Telecom.<\/strong><\/p>\n<div>Being 64 years  old, Francois de Combret graduated ENA in Paris and started his career  working for the Court of Auditors in France. <strong>Between 1971 and  1974 he was the adviser\u00a0on economic and industrial matters of Valery  Giscard d\u2019Estaing, when Giscard was the Finance Minister of France). De  Combret followed D\u2019Estaing to the <strong>Palace <\/strong>Elysee , when the latter became  France\u2019s President, being presidential adviser on economic matters  between 1974 and 1978. Between 1978 and 1991 he was the head of the  French presidential administration.<\/strong> Between 1982 and 2005  Francois de Combret was the director of the Lazard bank, represented in  Paris. From this position he conducted several huge French  privatizations such as Renault, France Telecom. Francois de Combret was  the creator of the merger of Aerospatiale from France with Matra and  Daimler Aerospace, after which EADS resulted, <strong>the company who won in Romania the controversial contract to secure borders.<\/strong> De Combret has been involved also in the merger of \u00a0Sagem with Necma under the name Safran.<\/div>\n<div><\/div>\n<div>\n<div><strong>Since 1990 Francois de Combret has led the SERA foundation.<br \/>\n<\/strong><br \/>\nZiua newspaper<\/div>\n<div>\n<div>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<table border=\"0\" cellspacing=\"0\" cellpadding=\"0\" width=\"100%\" align=\"center\">\n<tbody>\n<tr>\n<td><span style=\"color: #444444;\">Copiii lui Renault<br \/>\n<\/span><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td bgcolor=\"#dddddd\"><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td valign=\"top\">\n<table border=\"0\" cellspacing=\"0\" cellpadding=\"0\" width=\"100\">\n<tbody>\n<tr>\n<td colspan=\"5\" bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td colspan=\"3\"><\/td>\n<td bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td><\/td>\n<td><\/td>\n<td><\/td>\n<td bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td><\/td>\n<td><img decoding=\"async\" src=\"http:\/\/www.ziua.net\/pics\/2006\/11\/11\/1163187430.jpg\" border=\"0\" alt=\"\" align=\"left\" \/><\/td>\n<td><\/td>\n<td bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td colspan=\"3\"><\/td>\n<td bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td colspan=\"5\" bgcolor=\"#999999\"><\/td>\n<td><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td colspan=\"6\"><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<div><strong>Romania este din nou supusa presiunilor  pentru a redeschide robinetul cu copii al adoptiilor internationale. De  aceasta data presiunea vine de la Bruxelles &#8211; acelasi loc, de unde acum  trei ani baroneasa Emma Nicholson solicita restrictionarea adoptiilor  internationale. Guvernul de la Bucuresti se afla de aceasta data in fata  unui adversar redutabil: principalul avocat al redeschiderii procesului  de adoptii este Francois de Combret &#8211; membru in consiliul de  administratie al Renault si artizanul crearii concernului EADS. Palatul  Victoria are foarte putin loc de manevra: Renault este principalul  investitor european din Romania, iar concernul EADS a castigat licitatia  pentru securizarea frontierelor (o chestiune esentiala in aderarea la  Uniunea Europeana). Daca in februarie 2004 baroneasa Emma Nicholson  ameninta cu suspendarea negocierilor de aderare ale Romaniei daca  Bucurestiul nu inchide procesul adoptiilor internationale, de aceasta  data Romania se vede pusa intr-o situatie asemanatoare tocmai pentru a  redeschide procesul adoptiilor. In orice caz, dupa cum arata un studiu  britanic, Romania nu este mai obligata prin legislatia internationala  decat Franta sau Germania sa deschida robinetul cu copii. Dar Bucurestii  au pe cap si presiunea SUA. (G.D.)<\/strong><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>Eurodeputatii Jean-Marie Cavada si Claire Gibault sunt  sustinatorii initiativei europene care solicita Romaniei sa-si modifice  legislatia cu privire la adoptiile internationale. &#8222;Noi vrem sa propunem  un model de adoptie europeana care se va aplica tuturor tarilor  comunitare si care nu poate intra sub incidenta restrictiilor privind  adoptiile internationale, iar in sprijinul demersurilor noastre, 407  europarlamentari au semnat pentru sustinerea Rezolutiei 23, din luna  august a acestui an, pentru incurajarea adoptiilor internationale&#8220;, a  declarat Claire Gibault.<\/p>\n<p>La o intalnire organizata joi in Parlamentul European de  grupul liberalilor, Jean-Marie Cavada, presedinte al Comisiei  parlamentare pentru libertati civile, justitie si afaceri interne si  membru al Delegatiei Comisiei parlamentare mixte UE-Romania, si Claire  Gibault, membra a Comisiei pentru cultura si educatie, a Comisiei pentru  drepturile femeilor si egalitatea intre sexe, precum si a Delegatiei  Comisiei parlamentare mixte UE-Bulgaria au insistat ca sunt foarte multi  copiii care ar putea fi adoptati de familii din strainatate, admitand  ca adoptia internationala trebuie sa fie ultima solutie, in cazul in  care nu este gasita o familie din tara.<\/p>\n<p>Franco Frattini a reamintit ca in tarile UE nu exista  reglementari comune in privinta adoptiilor internationale. In acest  context, participantii au exprimat ideea necesitatii adoptarii unei  legislatii comune in UE pe tema adoptiilor, cu argumentul ca asa cum  adultii au dreptul la libera circulatie si copiii ar trebui sa aiba  acest drept prin permiterea adoptiilor internationale.<\/p>\n<p><strong>Directorul Renault forteaza<\/strong><\/p>\n<p>Legea din 2004 privind adoptiile din Romania include un  articol care este impotriva Conventiei Natiunilor Unite si a Conventiei  de la Haga, pentru ca interzice adoptia internationala, a declarat  presedintele Fundatiei SERA Franta, Francois De Combret (care este si  membru al consiliului de administratie al Renault), in incercarea de a  forta autoritatile romane sa revina asupra legislatiei in acest domeniu.  Pozitia lui de Combret este contrazisa de studiul juristului britanic  Andrew Bainham, prezentat pe larg in aceasta pagina.<\/p>\n<p>De Combret a explicat ca adoptia internationala a unui  copil roman nu este posibila astazi decat in cazul in care cel care il  adopta este bunicul minorului. &#8222;Este vorba de o interdictie deghizata a  adoptiilor internationale. Acest articol (nr. 39 din Legea 273\/2005 &#8211;  n.r.) nu respecta conventiile internationale ratificate de Romania.  Autorii acestei legi nu sunt romani, ci pretinsi experti internationali  trimisi de Uniune Europeana&#8220;, a declarat, joi, in Parlamentul European,  De Combret, cu prilejul conferintei &#8222;O politica europeana a adoptiei&#8220;.<\/p>\n<p>El a sustinut ca nici un director de la Directiile de  Asistenta Sociala si Protectia Copilului nu a fost consultat in momentul  in care s-a elaborat legea, desi, in opinia sa, aveau o pozitie mai  buna decat a expertilor straini si stiau mai bine care este situatia din  judetele lor.<\/p>\n<p><strong>Pledoarie pentru adoptii<\/strong><\/p>\n<p>&#8222;O tara din Europa ar trebui sa fie deschisa adoptiilor  internationale si Romania este cea mai potrivita pentru acest concept.  Au trecut 16 ani de la caderea regimului Ceausescu si, din pacate,  aceasta tragedie a copiilor continua sa faca ravagii in aceasta tara&#8220;, a  mai spus presedintele SERA (Solidarite Enfants Roumains Abandonnes).  Pentru a-i convinge pe cei prezenti de necesitatea reluarii adoptiilor  internationale din Romania, el a citat din nou raportul UNICEF din 2004,  potrivit caruia peste 9.000 de copii sunt abandonati anual in Romania,  desi acesta a fost combatut de nenumarate ori de autoritatile romane.  &#8222;Ritmul abandonului este cam acelasi cu cel din vechiul regim. Nu-mi  explic aceasta situatie. Exista multe tari in lume mai sarace decat  Romania, dar copiii nu sunt abandonati in acest ritm. Explicatia ar fi  ca Romania este singura tara din istoria umanitatii unde statul a  organizat si a incurajat adoptia copiilor. Aceasta legislatie, datorata  lui Ceausescu, a ramas in vigoare 27 de ani. Ea a lasat urme adanci in  mentalitatea unor oameni, iar abandonarea unui copil este considerata un  act social si amoral. Este mai usor sa schimbam legea, decat  moravurile&#8220;, a mai spus Francois De Combret.<\/p>\n<p><strong>Contra asistentilor maternali<\/strong><\/p>\n<p>Desi a recunoscut ca de la caderea regimului comunist,  Romania a facut progrese remarcabile, De Combret a criticat asistenta  maternala din Romania, in opinia sa, acest sistem fiind mai nociv decat  institutionalizarea. &#8222;De la Moratoriu, a aparut un nou fenomen, al  asistentilor maternali, in prezent fiind aproximativ 20.000 si numarul  lor creste in continuare, ceea ce este o situatie ingrijoratoare.  Plasarea in asistenta este foarte costisitoare, un asistent maternal  costand aproximativ 200 de euro pe luna, deci se ajunge la costuri de 4  milioane de euro pe luna pentru toti asistentii maternali. Nu ar fi mai  usor sa ajutam familiile de origine, decat sa platim asistenti  maternali?&#8220;, a subliniat De Combret.<\/p>\n<p>El a mai sustinut ca directiile de asistenta sociala nu  dispun de personal suficient care sa supravegheze activitatea  asistentelor maternale, ca sa se asigure ca sunt bine tratati copiii.<\/p>\n<p>Potrivit presedintelui SERA, plasamentul nici nu ofera  stabilitatea unei familii, pentru ca primirea in aceasta familie este  provizorie, iar copilul nu-si poate forma radacini. De asemenea, pentru  ca asistenta maternala primeste bani pentru a ingriji un copil, aceasta  nu este capabila sa-i ofere dragoste. &#8222;Trebuie sa le garantam copiilor  dreptul de a avea o familie. Prima garantie, si cea mai fireasca, este  sa ajutam familiile aflate in dificultate. Numarul de abandonuri din  Romania dovedeste faptul ca acest lucru nu se intampla astazi.  Directorii de la DGASPC (Directiile Generale de Asistenta Sociala si  Protectia Copilului &#8211; n.r.) se plang ca nu au buget social, care i-ar  ajuta sa faca fata situatiilor de criza si i-ar ajuta sa evite  abandonarea copiilor&#8220;, a mai precizat Francois De Combret. In aceste  conditii, singura solutie alternativa pentru a sustine dreptul copiilor  la o familie, in opinia lui De Combret, este adoptia. (G.D.)<\/p>\n<p><strong>Combret, taticul EADS si director Renault<\/strong><\/p>\n<p>Francois de Combret (foto sus) este unul dintre cei mai  puternici oameni de afaceri cu legaturi in lumea politica din Franta. In  prezent este membru al consiliului de administratie pentru urmatoarele  firme: Renault, Safran si Bouygues Telecom.<\/p>\n<p>In varsta de 64 de ani, Francois de Combret a absolvit  Scoala Nationala de Studii Administrative de la Paris si si-a inceput  cariera lucrand la Serviciul de Audit de Stat al Frantei. Intre 1971 si  1974 a fost consilierul pe probleme economice si industriale al lui  Valery Giscard d&#8217;Estaing (perioada in care acesta din urma a fost  ministru de Finante al Frantei). Combret l-a urmat pe d&#8217;Estaing la  Palatul Elysee dupa ce acesta din urma a devenit presedinte al Frantei,  ocupand postul de consilier prezidential pe probleme economice intre  1974 si 1978. In perioada 1978-1981, Francois de Combret a fost seful  Administratiei prezidentiale franceze. Intre 1982 si 1005 Francois de  Combret a fost directorul Bancii Lazard, reprezentanta de la Paris. Din  aceasta pozitie de Combret a condus mai multe privatizari franceze de  anvergura, cum ar fi Renault, France Telecom. Francois de Combret a fost  artizanul fuzionarii firmei franceze Aerospatiale cu Matra si Daimler  Aerospace, in urma careia a rezultat concernul EADS, concern care a  castigat in Romania licitatia controversata pentru securizarea  frontierelor. De Combret a mai fost implicat si in fuziunea Agem cu  Snecma sub denumirea Safran. Incepand din 1990 Francois de Combret  conduce fundatia SERA (Solidarite Enfants Roumains Abandonnes). (G.D.)<\/p>\n<p><strong>Baby-bazar Romania<\/strong><\/p>\n<p>Traficul de copii prin intermediul adoptiilor  internationale si conditiile mizere in care traiau copii  institutionalizati au fost, dupa 1989, subiecte &#8222;fierbinti&#8220; in  mass-media din Romania, din tarile europene si mai apoi la nivelul  dezbaterilor din Comisia Europeana. Dupa 1989 au aparut, ca ciupercile  dupa ploaie, zeci de fundatii, cu obiect de activitate: ADOPTIA. Numai  in perioada 1997-2000 au fost 9150 de adoptii internationale. In spatele  grijii fata de orfani si copiii abandonati se derulau, in multe cazuri,  un trafic, in toata regula, de carne vie. Pretul unui copil varia de la  10 la 50 de mii de dolari, in functie de mediul din care provenea  &#8222;marfa&#8220;. Dupa multe interventii din partea Uniunii Europene Guvernul  roman a interzis, in 2001, adoptiile internationale. Insa, pana la  aparitia noii legi privind adoptiile internationale, in 2004, Guvernul  Nastase a incalcat moratoriul si a mai dat copii spre adoptie  internationala. Dupa multe &#8222;chinuri&#8220; a aparut legea 273\/2004 privind  regimul adoptiilor copiilor din Romania, care a intrat in vigoare la  data de 1 ianuarie 2005. Prin aceasta lege se interzic adoptiile  internationale, cu exceptia celor in favoarea bunicilor.<\/p>\n<p><strong>Copii de vis la taraba<\/strong><\/p>\n<p>In 1997, legea adoptiilor internationale din Romania a  fost schimbata conform prevederilor Conventiei de la Haga, adoptiile de  copii romani fiind permise doar tarilor semnatare ale acestei conventii.  Mentionam ca, la acea vreme, in presa internationala se afirma ca  tarile din fostul bloc comunist erau vazute de occidentali ca un imens  &#8222;baby-bazar&#8220; de unde doritorii isi pot alege copilul visurilor lor.  Astfel, se afirma ca Romania si Ungaria sunt printre cele mai populare  locuri pentru occidentalii care vor sa adopte copii, subliniind ca pe  Internet, pentru Romania, apar mai mult de 12 agentii pentru adoptii  care aratau fotografiile si biografiile copiilor &#8222;disponibili&#8220;. Pentru a  controla fenomenul, Guvernul Romaniei a creat Comitetul Roman pentru  Adoptii (CRA). Acest organism avea in fiecare judet cate o Comisie  pentru Protectia Copilului, care se ocupa direct de fiecare caz de  adoptie. Din nefericire, aceste Comisii judetene, impreuna cu fundatiile  care aveau ca obiect de activitate adoptiile, au format un sistem atins  de coruptie.<\/p>\n<p><strong>Ce spunea legea in &#8217;98<\/strong><\/p>\n<p>In 1998 era promulgata o lege a adoptiilor, care la acea  vreme era in concordanta cu recomandarile Adunarii Parlamentare a  Consiliului Europei. Potrivit acelei legi Comisia pentru Protectia  Copilului putea incredinta un copil in vederea adoptiei si unei persoane  sau familii care nu avea cetatenia romana, dar care avea resedinta pe  teritoriul Romaniei de cel putin sase luni si indeplinea conditiile  cerute de legea romana si ale legislatiei tarii al carui cetatean era  adoptatorul. Conform legii, era interzisa adoptia copiilor care nu se  aflau in evidenta Comitetului Roman pentru Adoptii, iar incuviintarea  adoptiei era de competenta organelor judecatoresti.<\/p>\n<p><strong>Mafia &#8222;adoptiilor internationale&#8220;<\/strong><\/p>\n<p>Insa, au fost cazuri in care, cu concursul instantelor de  judecata, copiii institutionalizati erau dati spre adoptie fara macar  sa fie intrebati daca sunt de acord cu noii &#8222;parinti&#8220;. Mai mult  procesele in care se dadeau hotararile judecatoresti care incuviintau  adoptia erau tinute secrete. Amintim cazul adoptiilor a cinci copii  institutionalizati din &#8222;Poiana Soarelui&#8220;. Procesele civile aflate pe  rolul Tribunalului Brasov, prin care s-a decis incredintarea spre  adoptie a celor cinci copii, au fost judecate pe sest, fara instiintarea  Comitetului Roman pentru Adoptii (care reprezenta statul roman si  interesele orfanilor si copiilor abandonati). In aceste conditii,  Comitetul Roman pentru Adoptii (CRA) nu a putut sa formuleze recurs in  termenul legal de 15 zile, iar hotararile judecatoresti au ramas  definitive.<\/p>\n<p>Au fost chiar intermedieri de adoptii ilegale derulate  chiar de avocati romani. Astfel, in noiembrie 1998, avocata Viorica  Zaharia, din cadrul Baroului Buzau, a fost retinuta de politie pentru ca  intre 1995-1998 a determinat parintii a 13 copii sa consimta adoptarea  acestora de catre cetateni straini (majoritatea din SUA), promitandu-le  bani si bunuri materiale. Ea era reprezentanta unei fundatii acreditata  pe langa Comitetul Roman de Adoptii.<\/p>\n<p>De asemenea, au mai fost directori ai directiilor pentru  protectia copilului care cereau mita pentru eliberarea avizelor  favorabile si facilitarea adoptiei unor copii. Au fost si cazuri in care  cadre medicale din maternitati facilitau infierea unor copii abandonati  fara ca parintii naturali sa-si dea acceptul.<\/p>\n<p>In 1999, Directia Generala pentru Protectia Drepturilor  Copilului Braila &#8222;vindea&#8220; copii unor familii din SUA, Grecia, Italia si  Germania pentru sume curpinse intre 100 si 300 de milioane de lei. Banii  erau dati de fundatiile cu care Directia incheiase contracte de  parteneriat. &#8222;Noi ne vindem copiii legal&#8220;, declara directorul Leaganului  de Copii Braila. Toate adoptiile erau facute cu acordul Comitetului  Roman de Adoptii, avand bineinteles si avizul Comisiei pentru Protectia  Copilului Braila.<\/p>\n<p><strong>Uniunea Europeana intervine<\/strong><\/p>\n<p>Incepand cu anul 2000 au inceput sa apara presiuni din  partea Uniunii Europene pentru ca Romania sa puna capat comertului de  copii, Mugur Isarescu, la acea vreme primul-ministru al Romaniei, era  invitat de baroneasa Emma Nicholson de Winterbourne, prim-vicepresedinte  al Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European sa discute  stadiul programelor privind copiii institutionalizati. Referitor la  adoptiile internationale, Nicholson preciza ca acestea trebuie facute  atunci cand reprezinta cea mai buna solutie pentru copiii in cauza,  potrivit conventiilor privind drepturile copilului. In luna mai 2001, a  aparut amenintarea ca UE ar putea sa &#8222;rupa&#8220; negocierile pentru aderare.  Baroneasa Emma Nicholson afirma ca oficialii romani sunt implicati in  adoptii internationale de copii. Aceste acuzatii erau cuprinse intr-un  raport de politica externa a Parlamentului European. In februarie 2001,  baroneasa Emma Nicholson, raportor al Parlamentului European pentru  integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, declara, la Bucuresti, ca  asteapta ca Parlamentul Romaniei sa adopte o declaratie privitoare la  protejarea copiilor. Ea arata ca acesta ar fi un semn ca Romania doreste  rezolvarea rapida a problemei copiilor institutionalizati, sugerand  totodata Parlamentului sa ceara Guvernului blocarea temporara a  adoptiilor internationale. In luna mai a aceluiasi an, raportorul  european pentru Romania readuce in discutie problema copiilor  institutionalizati, in contextul negocierilor de aderare. Emma Nicholson  afirma, intr-un interviu, ca abordarea deficitara privind protectia  copilului ar putea sa impiedice Romania sa deschida in mod corespunzator  si sa incheie capitolul referitor la justitie si afaceri interne,  incetinind ori chiar blocand negocierile pana la solutionarea problemei.<\/p>\n<p><strong>Suspendarea<\/strong><\/p>\n<p>Comitetul Roman pentru Adoptii (CRA) a revocat sistemul  de punctare in baza carora copiii adoptabili erau atribuiti fundatiilor,  astfel ca adoptiile internationale au devenit imposibil de finalizat  pana la aparitia unor noi reglementari in domeniu. In iunie, a fost  suspendata si primirea unor noi cereri de adoptie internationala, fiind  instituit un moratoriu in acest sens.<\/p>\n<p>Nu au intarziat sa apara interventii din partea unor  oficiali europeni pentru ca cetatenii din tarile lor sa poata continua  sa adopte copii din Romania.<\/p>\n<p>In iulie 2001, premierul francez Lionel Jospin a profitat  de vizita sa in Romania pentru a pleda direct pe langa Guvernul roman  in favoarea familiilor franceze confruntate cu suspendarea adoptiilor  internationale. Cu 1020 de copii romani adoptati in perioada 1997-2000,  dintr-un total de 9150 de adoptii internationale, Franta figura &#8211;  alaturi de Statele Unite, Italia si Spania &#8211; printre primele tari de  destinatie ale orfanilor din Romania.<\/p>\n<p><strong>Moratoriul incalcat<\/strong><\/p>\n<p>In octombrie acelasi an, Comisia Europeana cerea  Guvernului Romaniei sa elaboreze cat mai repede Legea privind adoptiile  internationale. O luna mai tarziu, Adrian Nastase si premierul spaniol  Jose Maria Aznar au discutat, la Palatul Victoria, situatia familiilor  din Spania care intentioneaza sa adopte copii institutionalizati din  Romania, dar ale caror dosare de adoptie nu au fost inca finalizate.<\/p>\n<p>In decembrie 2001, a fost gasita o solutie pentru  deblocarea anumitor dosare de adoptie internationala, astfel de exceptii  fiind reglementate intr-o ordonanta de urgenta. Primele 49 de dosare de  adoptie au fost deblocate, copiii plecand spre Statele Unite. In vara  lui 2002, au fost deblocate alte 81 de dosare, vizand copii adoptati de  familii de straini din Grecia, Italia, Spania, Germania, Statele Unite,  Italia, Belgia, Franta sau de cetateni romani stabiliti in una din  tarile mentionate.<\/p>\n<p>In 2003, premierul italian Silvio Berlusconi a cerut,  intr-o scrisoare adresata lui Adrian Nastase, &#8222;ridicarea rapida a  moratoriului&#8220;, in timp ce o delegatie parlamentara italiana a venit la  Bucuresti pentru a cere autoritatilor adoptarea &#8222;de urgenta&#8220; a 100 de  copii de catre familii italiene. Astfel, in pofida moratoriului decis de  Bucuresti in iunie 2001, Guvernul Nastase a aprobat adoptia unui numar  de 105 copii in Italia. Pentru aceasta Guvernul roman a avut de dat  multe explicatii. &#8222;Am luat aceasta decizie dupa ce am analizat cu  atentie fiecare caz. Este vorba despre situatii exceptionale, pe care  le-am aprobat conform unei proceduri speciale si ar fi o eroare sa  vorbim despre o incalcare a embargoului asupra adoptiilor de copii de  catre cetateni straini&#8220;, explica Gabriela Coman sefa Autoritatii pentru  Protectia Copilului. &#8222;Nu as putea vorbi despre presiuni din partea  Italiei&#8220; in privinta acestor adoptii, a adaugat Gabriela Coman. (Corina  SCARLAT)<\/p>\n<p><strong>Presiunile americane<\/strong><\/p>\n<p>Autoritatile de la Washington nu vor uita de promisiunile  facute de Romania in ceea ce priveste adoptarea unor copii romani de  catre familii americane, a declarat in luna ianuarie a acestui an  ambasadorul SUA la Bucuresti, Nicholas F Taubman. &#8222;Guvernul american  considera ca au fost facute cateva promisiuni in ceea ce priveste  adoptarea unor copii de catre familii americane, iar aceasta promisiune  va fi luata in considerare ca atare&#8220;, a afirmat diplomatul american in  cadrul unei conferinte sustinute la Cluj-Napoca, amintind ca Parlamentul  European a adoptat o rezolutie in favoarea adoptiilor internationale,  aplicabila mai ales in cazul dosarelor de adoptie blocate in urma  Moratoriului impus in 2001. Desi nu este intru totul de acord cu  prevederile legislatiei romane referitoare la adoptii, Guvernul american  nu poate face altceva decat sa le respecte, a adaugat ambasadorul  Taubman. &#8222;Nu suntem de acord, in principiu, cu legea care a intrat in  vigoare la 1 ianuarie 2005, dar respectam faptul ca aceasta este o lege a  Guvernului Romaniei&#8220;, a precizat oficialul american. (D.E.)<\/p>\n<p><strong>Studiul Bainham<\/strong><\/p>\n<p>Publicatia britanica academica &#8222;Legea Familiei si a  copilului&#8220; a publicat in anul 2003 un amplu studiu dedicat problemei  adoptiilor internationale din Romania, studiu semnat de profesorul  Andrew Bainham, asociat al Christ&#8217;s College si lector de legislatie a  familiei la Universitatea Cambridge. Profesorul Bainham analizeaza  prevederile legale internationale care se refera la adoptiile  internationale si la care Romania este parte semnatara, respectiv  Conventia ONU privind drepturile copilului (UNCRC), Conventia de la Haga  pentru protectia copiilor si cooperarea in privinta adoptiilor  internationale (Conventia de la Haga) si Conventia Europeana asupra  copiilor si jurisprudenta Curtii Europene (Conventia Europeana).<\/p>\n<p><strong>&#8222;Licitatie&#8220;, &#8222;piata&#8220;,&#8220;pret&#8220;<\/strong><\/p>\n<p>In urma compararii acestor prevederi legale si a  situatiei din Romania profesorul Bainham trage urmatoarea concluzie:  &#8222;Romania nu are nici o obligatie internationala pentru a relua adoptiile  internationale si exista mai multe prevederi in conventiile  internationale care cer Romaniei sa nu faca asa ceva&#8220;.<\/p>\n<p>Profesorul Bainham citeaza un raport din 2001, alcatuit  de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), care  afirma: &#8222;Aproape fiecare discutie pe care am avut-o despre adoptii in  Romania a inclus folosirea unor termeni comerciali, cum ar fi  &lt;&lt;licitatie&gt;&gt;, &lt;&lt;piata&gt;&gt; si  &lt;&lt;pret&gt;&gt;. Frecvent, cei cu care am vorbit s-au scuzat pentru  folosirea acestor termeni nepotriviti insa au explicat ca acestia  descriu cel mai bine situatia. Acest fenomen releva cat de profund este  afectat sistemul adoptiilor internationale din Romania de influenta  banilor si poate ajuta la explicarea ingrijorarilor referitoare la  schimbarea copiilor pe bani&#8220;.<\/p>\n<p><strong>Conventia de la Haga vs. Conventia ONU<\/strong><\/p>\n<p>Conventia de la Haga privitoare la adoptiile  internationale are ca sursa principala de inspiratie Conventia ONU  privind drepturile copilului (UNCRC) care statueaza ca interesul  copilului este cel mai important aspect. Conventia de la Haga mai arata  ca adoptia internationala &#8222;poate fi luata in considerare ca o  alternativa doar in cazul in care copilul nu poate fi plasat intr-un  centru de ingrijire sau intr-o familie adoptiva sau nu poate fi ingrijit  intr-un mod adecvat in tara sa de origine&#8220;. Profesorul Bainham arata ca  in Romania &#8222;s-a recurs la adoptii internationale in mod automat si unde  copilul a fost declarat in mod gresit ca fiind abandonat, iar Conventia  de la Haga asigura o protectie foarte slaba pentru copii si familiile  implicate&#8220;. Profesorul Bainham afirma ca &#8222;in mod categoric nu exista  nici un fel de prevedere in Conventia de la Haga care sa oblige Romania  sa ofere vreun copil pentru adoptie internationala&#8220;.<\/p>\n<p>UNCRC este de asemenea prezentata in articolul  profesorului Bainham. UNCRC statueaza dreptul copilului de a fi ingrijit  de parintii sai biologici si sa isi &#8222;pastreze identitatea sa, inclusiv  nationalitatea, numele si relatiile de familie&#8220;. De asemenea UNCRC  releva dreptul copilului de a &#8222;pastra contactul personal si direct cu  parintii sai in mod regulat, cu exceptia faptului cand asa ceva ar fi  impotriva interesului sau&#8220;. Profesorul Bainham argumenteaza ca &#8222;este  clar ca adoptiile internationale ameninta in mod grav pastrarea  identitatii copilului datorita problemei mentinerii contactului&#8220;.<\/p>\n<p><strong>Argumentul &#8222;in interesul copilului&#8220;<\/strong><\/p>\n<p>Profesorul Bainham arata in concluziile articolului sau  ca exista contraargumentul conform caruia este in interesul copilului sa  se afle intr-un mediu familial, chiar si international, decat sa se  afle intr-o institutie de ingrijire. Profesorul Bainham apreciaza ca  &#8222;aceasta afirmatie este una atractiva, insa se bazeaza pe o profunda  ignorare a conditiilor din Romania si a faptului ca multi dintre copii  care ar putea beneficia de ingrijirea unei familii nu ar fi  institutionalizati daca nu ar exista o piata a adoptiilor&#8220;. Bainham  arata ca &#8222;exista o relatie clara intre notiunea artificiala si  distorsionata a abandonului care a fost in vigoare in Romania si  practica adoptiilor internationale. Cu alte cuvinte copiii sunt  abandonati tocmai pentru adoptii internationale&#8220;.<\/p>\n<p>Concluzia finala a articolului citat este simpla:  &#8222;Ultimul lucru de care are nevoie Romania in prezent este amenintarea  ca, din motive politice, ar fi mai bine sa liberalizeze din nou piata  adoptiilor internationale&#8220;. (G.D.)<\/p>\n<p><strong>Cazul Peckenpaugh<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prada pentru un pedofil american<\/strong><\/p>\n<p>La inceputul acestui an cetateanul american William Delos  Peckenpaugh (foto) a fost condamnat de tribunalul din Salem, Oregon, la  30 de ani de inchisoare pentru abuzuri sexuale savarsite asupra unui  copil pe care l-a adoptat din Romania. Peckenpaugh, in varsta de 38 de  ani, a fost judecat pentru 33 de capete de acuzare, dintre care trei  s-au referit la abuzuri sexuale si alte noua la sodomie. Procurorul  districtual Darin Tweedt a declarat presei americane ca abuzurile  sexuale au inceput imediat dupa ce baietelul a fost adoptat din Romania  in anul 2001. Procesul a fost declansat la sfarsitul anului trecut, dupa  ce Peckenpaugh a returnat o camera de luat vederi unui magazin de  produse electronice din orasul Wilsonville. Vanzatorii magazinului au  gasit in respectiva camera de filmat o caseta cu imagini care prezentau  abuzurile savarsite asupra minorului de origine romana, iar in urma  acestei macabre descoperiri au anuntat politia.<\/p>\n<p><strong>Fals episcop catolic si nudist<\/strong><\/p>\n<p>Peckenpaugh s-a manifestat ca sustinator fervent al  nudismului prin intermediul internetului, semnand sub diverse pseudonime  o serie de articole publicate pe pagini electronice dedicate.  Peckenpaugh a sustinut in aceste articole ca detine calitatea de episcop  catolic. Totodata Peckenpaugh era membru activ al Societatii Naturiste  Americane si al Asociatiei Americane pentru Recreere Nudista.<\/p>\n<p>Condamnatul pentru pedofilie este autorul articolului  &#8222;Atitudini societale si familiale fata de nuditate si efectele asupra  dezvoltarii copilului&#8220;, un articol citat adesea de sustinatorii  nudismului si in care se sustine ca expunerea la nuditate nu afecteaza  dezvoltarea emotionala a copiilor.<\/p>\n<p><strong>Referinte excelente<\/strong><\/p>\n<p>Marcela Dumitras, directorul Directiei judetene Buzau  pentru ocrotirea copilului, a precizat ca s-a aflat in fata uneia din  cele mai favorabile referinte in ceea ce priveste cererea de adoptie  inaintata de William D. Peckenpaugh. &#8222;Persoana care solicita adoptia lui  Daniel, un copil de patru ani abandonat de parinti la Centrul de  plasament nr. 6 din Ramnicu Sarat, era prezentata drept o persoana  respectabila, pastor la biserica metodista din localitate, implicata in  multe activitati la nivelul comunitatii. In timpul liber, acesta  participa la activitati de voluntariat in folosul comunitatii si isi  ajuta fratii si surorile sa-si creasca copiii&#8220;, a mai spus Marcela  Dumitras. Autoritatile romanesti au sustinut ca primisera numai rapoarte  pozitive din partea autoritatilor americane care chipurile monitorizau  evolutia copilului. (D.E.)<br \/>\n<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Source: Ziua Link no longer works. Alternative link http:\/\/www.9am.ro Ziua Nov 11 2006 After threatening to suspend Romania&#8217;s accession, the EU has changed its attitude at international child adoption radically. There is a resolution by the European Parliament that actually demands the re-opening of the export of children.<\/p>\n","protected":false},"author":5,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9,12],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1120"}],"collection":[{"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/users\/5"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1120"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1120\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7180,"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1120\/revisions\/7180"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1120"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1120"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.againstchildtrafficking.org\/archive\/de\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1120"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}